Restaurări indirecte în zonele laterale ale dinților – Inlay, Onlay, Overlay
Ce sunt inlay, onlay, overlay în stomatologia minim invazivă?
Stomatologia minim invazivă în zonele laterale îmbrățișează noul curent “inlay, onlay, overlay “. Aceste restaurări sunt tot mai solicitate și acceptate cu ușurință de pacienți deoarece se realizează prin preparații minim invazive a unor tipuri de încrustații estetice colate adeziv. Cele din ceramică se pot face de dimensiuni și grosimi foarte reduse și se cimentează, se lipesc adeziv, oferind astfel rezistență și longevitate cu risc foarte mic de descimentare .
Materiale folosite cel mai des pentru această tehnică sunt ceramica CAD-CAM (porțelan 😊 ) sau compozitul CAD-CAM, dar înainte de aceste materiale estetice au fost realizate și din metal sau aur (diferite aliaje).
Când se recomandă utilizarea inlay, onlay, overlay în stomatologia minim invazivă?
- Când sunt dinți devitali cu risc de fractură, care necesită acoperirea cuspizilor (prin acoperire, forțele se transmit în axul dintelui și se distribuie uniform). Cuspizii sunt porțile ascuțite sau preominente a molarilor (măselelor) sau a premolarilor. Aceștia se vor întâlni cu o concavitate a dintelui oponent și vor forma ca o cheie în zăvor, o pereche. Datorită acestor forme pe care le au dinții (măselele) putem realiza mestecarea alimentelor: prin întâlnirea cuspizilor cu concavitățiile dinților opuși și prin mișcarea de alunecare dreapta-stânga.
sursa foto: https://www.bitefx.com/whats-occlusion/molar-pain.php
- Când există dinți vitali cu risc crescut de fractură sau “sindromul dintelui fisurat”
- Atunci când trebuie făcute corecții ale planului de ocluzie, refacerea dimensiunii verticale de ocluzie
- Când este nevoie de refacerea morfologiei afectate pe dinți unde nu se mai pot realiza obturații estetice directe
- Când există pierderi medii/extinse de substanță dură dentară (ca în cazul dintelui fracturat din imagine)
- Când sunt dificultăți de refacere a punctului de contact interdentar (impiedică blocarea alimentelor în spațiile dintre dinți)
- Când avem mai multe restaurari pe o hemiarcadă care vor fi cuprinse într-o singură amprentă, în cazul pacienților cu cerințe estetice ridicate.
Care sunt contraindicațiile relative în utilizarea inlay, onlay, overlay în stomatologia minim invazivă?
Contraindicațiile relative sunt :
- la pacienți tineri cu dimensiune mare a camerei pulpare. Camera pulpară este „inima dintelui”, adică o cameră în care se află nervul dintelui. Dinții tineri au această cavitate mai mare, iar cu vârsta aceasta se reduce datorită proceselor continue de depunere a dentinei.
Daca caria este aproape de camera pulpara este recomandata realizarea unor plombe directe datorita costului mai redus. Acesti dinti este posibil sa aiba nevoie de tratament endodontic ulterior si realizarea unei noi restaurari.
- dinți cu obturații cervicale mari. Obturațiile cervicale sunt situate la nivelul feței anterioare a dinților chiar adiacent gingiei. Dacă aceste plombe sunt mari înseamnă că o mare parte din țesutul dentar care susține suprafața ocluzală este compromis. În aceste cazuri este mai bine sa fie acoperită și această zonă și să se realizeze un overlay sau fațetă cu table top.
- lipsa motivației pacientilor – este obligatoriu controlul clinic periodic al restaurărilor.
Care sunt avantajele restaurărilor indirecte inlay, onlay, overlay?
- economia de țesuturi dentare dure
- longevitate mult mai mare decât a restaurărilor directe din compozit pe dinți laterali
- caracteristicile mecanice și fizice excelente, menținând cu succes dimensiunea verticală de ocluzie
- nu produc abrazia antagoniștilor și nu se abrazează în timp
Care sunt dezavantajele restaurărilor indirecte inlay, onlay, overlay?
- Sunt mai costisitoare și necesită minim două ședințe de tratament (cu excepția tehnicii CAD/CAM in-office).
Indicația sau contraindicația pentru acest tip de restaurări o veți stabili împreună cu medicul stomatolog care va evalua pereții restanți și ocluzia (mușcătura).
Un caz clinic de dinte fracturat puteți vedea aici.
