Caz clinic ortodontic complex: canini maxilari ectopici

Pacienta s-a prezentat în clinica noastră fiind nemulțumită de aspectul estetic, din cauza poziției ectopice ale caninilor maxilari (caninii sunt în altă poziție decât cea normală).

După analiza cazului, s-au constatat urmatoarele diagnostice:

• DDM bimaxilar cu înghesuire
• Canini  maxilari (13,23) ectopici
• Edentație (lipsă dinte) unidentara la nivelul primului molar inferior pe partea dreaptă  46)
• Modificări de poziție ale altor dinți, consecința  extracției vechi netratate: 47 mezio versat, 16 extrudat

Tratamentul realizat:

În vederea rezolvării tuturor problemelor s-a optat pentru  tratament ortodontic cu aparat dentar fix bimaxilar.

1. S-a realizat extracția premolarilor maxilari care a creat spațiul necesar pentru încadrarea caninilor ectopici și implant dentar la nivelul molarului inferior absent. Intruzia molarului superior și redresarea celui inferior s-a realizat cu ajutorul aparatului ortodontic și a miniimplantelor ortodontice, ca mijloc de ancoraj suplimentar.
2. După finalizarea tratamentului ortodontic s-a optat pentru contentie fixă colată (lipită) la arcada inferioară și gutieră de contenție la arcada superioară.

Pacienta nu a mai venit la control decât după 2 ani de la terminarea tratamentelor. Când a revenit la recall-ul de 5 ani, se observa ușoara recidiva la nivelul incisivilor maxilari, care se poate datora nepurtării corespunzătoare a contenției, sau chiar din cauza unor parafuncții pe care le are pacientul.

Controlul la 6 luni după finalizarea tratamentelor și purtarea contențiilor conform indicației medicului ortodont sunt foarte importante pentru a evita recidivele și pentru a menține rezultatele pe termen lung.

În imagini puteți vedea situația inițială, cea de la finalul tratamentului și menținerea rezultatelor după 5 ani de la îndepărtarea aparatului fix.

Retracțiile gingivale existente la începutul tratamentului s-au datorat ocluziei necorespunzătoare pe care această pacientă le avea. Se poate observa că la 5 ani de la finalizarea tratamentului acestea au rămas neschimbate, aceasta fiind garanția reușitei și a menținerii echilibrului ocluzal pe termen lung. Pacienta a optat să nu trateze deocamdată aceste retracții, rămânând în observație și control parodontologic periodic.